Informaţii generale
Romantismul a fost un curent literar, artistic şi intelectual care a apărut la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Primele manifestări au apărut în Germania şi Anglia, venind în România la sfârşitul secolului, apărut ca reacţie Revoluţiei Industriale şi Iluminismului, promovând tematici proprii, bazate pe fantezie, vis, natură, folclor, emoţie, etc.
Reprezentanţi
Mihai Eminescu
„Atât de fragedă”
Atât de fragedă, te-asameni
Cu floarea albă de cireş,
Și ca un înger dintre oameni
În calea vieţii mele ieşi.
Abia atingi covorul moale,
Mătasa sună sub picior,
Și de la creştet pân-în poale
Pluteşti ca visul de uşor.
Din încreţirea lungii rochii
Răsai ca marmura în loc -
S-atârnă sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi şi noroc.
O, vis ferice de iubire,
Mireasă blândă din poveşti,
Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
Mi-arată cât de dulce eşti,
Despre Mihai Eminescu
Bibliografie
- George Călinescu – Istoria literaturii române (1941)
- Nicolae Manolescu – Istoria critică a literaturii române (2008)
- Manual de Limba şi Literatura Română, clasa a XII-a
- Atât de fragedă - Mondial
Vasile Alecsandri
„Malul Siretului”
Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică
Și, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică.
Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur
Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur.
Eu mă duc în faptul zilei, mă aşez pe malu-i verde
Și privesc cum apa curge şi la cotituri se perde,
Cum se schimbă-n vălurele pe prundişul lunecos,
Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.
Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,
Când o mreană saltă-n aer după-o viespe sprintioară,
Când sălbaticele raţe se abat din zborul lor,
Bătând apa-ntunecată de un nour trecător.
Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale
Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale.
Lunca-n giuru-mi clocoteşte! o şopârlă de smarald,
Cată ţintă, lung la mine, părăsind nisipul cald.
Despre Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri[8] (n. 21 iulie/2 august 1821, Bacău, Moldova – d. 22 august/3 septembrie 1890, Mirceşti, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc şi al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
Bibliografie
- Charles Drouhet, Vasile Alecsandri şi scriitorii francezi, 1924
- E. Rădulescu Pogoneanu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, 1940
- G. C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, 1962; ed.rev. 1965, 1975
Ion Heliade Rădulescu
„Zburătorul”
Vezi, mama, ce ma doare! si pieptul mi se bate,
Multimi de vinetele pe san mi se ivesc;
Un foc s-aprinde-n mine, racori ma iau la spate,
Imi ard buzele, mama, obrajii-mi se palesc!.
Ah! inima-mi zvacneste!.. si zboara de la mine!
Imi cere.. nu-s' ce-mi cere! si nu stiu ce i-as da:
Si cald, si rece, uite, ca-mi furnica prin vine,
In brate n-am nimica si parca am ceva;.
Ca uite, ma vezi, mama? asa se-ncruciseaza,
Si nici nu prinz de veste cand singura ma strang
Si tremur de nesatiu, si ochii-mi vapaiaza,
Pornesc dintr-insii lacrimi, si plang, maicuta, plang.
Ia pune mana, mama, — pe frunte, ce sudoare!
Obrajii.. unul arde si altul mi-a racit!
Un nod colea m-apuca, ici coasta rau ma doare;
In trup o piroteala de tot m-a stapanit.
Despre Ion Heliade Rădulescu
Ion Heliade Rădulescu (1802–1872) a fost poet, filolog, publicist, fondator al presei româneşti şi membru al Academiei Române.
Bibliografie
- George Călinescu – Istoria literaturii române (1941)
- Nicolae Manolescu – Istoria critică a literaturii române (2008)
- Manual de Limba şi Literatura Română, clasa a XII-a
