Informații generale
Romantismul a fost un curent literar, artistic și intelectual care a apărut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Primele manifestări au apărut în Germania și Anglia, venind în România la sfârșitul secolului, apărut ca reacție Revoluției Industriale și Iluminismului, promovând tematici proprii, bazate pe fantezie, vis, natură, folclor, emoție, etc.
Reprezentanți
Mihai Eminescu
„Atât de fragedă”
Atât de fragedă, te-asameni
Cu floarea albă de cireș,
Și ca un înger dintre oameni
În calea vieții mele ieși.
Abia atingi covorul moale,
Mătasa sună sub picior,
Și de la creștet pân-în poale
Plutești ca visul de ușor.
Din încrețirea lungii rochii
Răsai ca marmura în loc -
S-atârnă sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi și noroc.
O, vis ferice de iubire,
Mireasă blândă din povești,
Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
Mi-arată cât de dulce ești,
Despre Mihai Eminescu
Bibliografie
- George Călinescu – Istoria literaturii române (1941)
- Nicolae Manolescu – Istoria critică a literaturii române (2008)
- Manual de Limba și Literatura Română, clasa a XII-a
Vasile Alecsandri
„Malul Siretului”
Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică
Și, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică.
Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur
Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur.
Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde
Și privesc cum apa curge și la cotituri se perde,
Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos,
Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.
Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,
Când o mreană saltă-n aer după-o viespe sprintioară,
Când sălbaticele rațe se abat din zborul lor,
Bătând apa-ntunecată de un nour trecător.
Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale
Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale.
Lunca-n giuru-mi clocotește! o șopârlă de smarald,
Cată țintă, lung la mine, părăsind nisipul cald.
Despre Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri[8] (n. 21 iulie/2 august 1821, Bacău, Moldova – d. 22 august/3 septembrie 1890, Mircești, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
Bibliografie
- Charles Drouhet, Vasile Alecsandri și scriitorii francezi, 1924
- E. Rădulescu Pogoneanu, Viața lui Vasile Alecsandri, 1940
- G. C. Nicolescu, Viața lui Vasile Alecsandri, 1962; ed.rev. 1965, 1975
Ion Heliade Rădulescu
„Zburătorul”
Vezi, mama, ce ma doare! si pieptul mi se bate,
Multimi de vinetele pe san mi se ivesc;
Un foc s-aprinde-n mine, racori ma iau la spate,
Imi ard buzele, mama, obrajii-mi se palesc!.
Ah! inima-mi zvacneste!.. si zboara de la mine!
Imi cere.. nu-s' ce-mi cere! si nu stiu ce i-as da:
Si cald, si rece, uite, ca-mi furnica prin vine,
In brate n-am nimica si parca am ceva;.
Ca uite, ma vezi, mama? asa se-ncruciseaza,
Si nici nu prinz de veste cand singura ma strang
Si tremur de nesatiu, si ochii-mi vapaiaza,
Pornesc dintr-insii lacrimi, si plang, maicuta, plang.
Ia pune mana, mama, — pe frunte, ce sudoare!
Obrajii.. unul arde si altul mi-a racit!
Un nod colea m-apuca, ici coasta rau ma doare;
In trup o piroteala de tot m-a stapanit.
Despre Ion Heliade Rădulescu
Ion Heliade Rădulescu (1802–1872) a fost poet, filolog, publicist, fondator al presei românești și membru al Academiei Române.
Bibliografie
- George Călinescu – Istoria literaturii române (1941)
- Nicolae Manolescu – Istoria critică a literaturii române (2008)
- Manual de Limba și Literatura Română, clasa a XII-a
